Certain aspects of our situations often influence us in significant and negative ways, without our knowledge (call this claim “situationism”). One possible explanation of their influence is that they affect our abilities. In this paper, we address two main questions. Do these situational factors rid us of our abilities to act on our sufficient reasons? Do situational factors make it more difficult for us to exercise our abilities to act for sufficient reasons? We argue for the answer ‘sometimes’ to both (...) these questions. We then explore the consequences of this view for moral responsibility. (shrink)

This article sheds light on moral education from an exemplarist perspective. Following Linda Zagzebski's Exemplarist Virtue Theory, we relate several fundamental exemplarist intuitions to the classical virtue ethical debate over the unity-disunity of the virtues, to endorse a pluralistic exemplar-based approach to moral education ("Empe"). After a few preliminary remarks, we argue that Empe amounts to defending "a prima facie" disunitarist perspective in moral theory, which admits both exemplarity in all respects (moral sainthood) and single-domain exemplarity (moral heroism). Then, we (...) evaluate the effectiveness of heroes and saints for moral education, according to four criteria derived from Empe. This analysis allows us to conclude that moral education should value both kinds of exemplars and, therefore, adopt weaker standards of exemplarity than the unitarist's ones. (shrink)

In recent decades, the analysis of phraseology has made use of the exploration of large corpora as a source of quantitative information about language. This paper intends to present the main lines of work in progress based on this empirical approach to linguistic analysis. In particular, we focus our attention on some problems relating to the morpho-syntactic annotation of corpora. The CORIS/CODIS corpus of contemporary written Italian, developed at CILTA – University of Bologna (Rossini Favretti 2000; Rossini Favretti, Tamburini, De (...) Santis in press), is a synchronic 100-million-word corpus and is being lemmatised and annotated with part-of-speech (POS) tags, in order to increase the quantity of information and improve data retrieval procedures (Tamburini 2000). The aim of POS tagging is to assign each lexical unit to the appropriate word class. Usually the set of tags is pre-established by the linguist, who uses his/her competence to identify the different word classes. The very first experiments we made revealed how the traditional part-of-speech distinctions in Italian (generally based on morphological and semantic criteria) are often inadequate to represent the syntactic features of words in context. It is worth noting that the uncertainties in categorisation contained in Italian grammars and dictionaries reflect a growing difficulty as they move from fundamental linguistic classes, such as nouns and verbs, to more complex classes, such as adverbs, pronouns, prepositions and conjunctions. This latter class, that groups together elements traditionally used to express connections between sentences, appears inadequate when describing cohesive relations in Italian. This phenomenon actually seems to involve other elements traditionally assigned to different classes, such as adverbs, pronouns and interjections. Recent studies proposed the class of ‘connectives’, grouping all words that, apart from their traditional word class, have the function of connecting phrases and contributing to textual cohesion. From this point of view, conjunctions can be considered as part of phrasal connectives, that can in turn be included in the wider category of textual connectives. The aim of this study is to identify elements that can be included in the class of phrasal connectives, using quantitative methods. According to Shannon and Weaver’s (1949) observation that words are linked by dependent probabilities, corroborated by Halliday’s (1991) argument that the grammatical “system” (in Firth’s sense of the term) is essentially probabilistic, quantitative data are introduced in order to provide evidence of relative frequencies. Section 2 presents a description of word-class categorisation from the point of view of grammars and dictionaries arguing that the traditional category of conjunctions is inadequate for capturing the notion of phrasal connective. Section 3 examines the notion of ‘connective’ and suggests a truth-function interpretation of connective behaviour. Section 4 describes the quantitative methods proposed for analysing the distributional properties of lexical units, and section 5 comments on the results obtained by applying such methods drawing some provisional conclusions. (shrink)

CUPRINS CONTUR Re-Introducere, sau: Dincolo de „teoria şi practica” informării şi documentării – Spre o hermeneutică necesară Viorica Sâncrăian Atelier Philobiblon FOCUS Gheroghe Vais Biblioteca Universităţii din Cluj, 1906-1909 Dénes Győrfi Gyalui Farkas – fost director adjunct al bibliotecii universităţii din Cluj Vladimir F. Wertsman Seria filatelică multiculturală Librariana Meda-Diana Hotea „O scriere chineză în cifre arabe” Carmen Crişan Utilizarea bazelor de date ştiinţifice abonate de Biblioteca Centrala Universitara Lucian Blaga în anul 2005 Gabriela Morărescu Anul 2005 – o nouă (...) abordare a bibliotecilor filiale Mariana Falup Realizări şi perspective în automatizare şi modernizare Maria Petrescu Digitizarea documentelor culturale Alina Ioana Şuta De la schimbul internaţional de publicaţii la schimbul experienţei – un contact polonez Marcela-Georgeta Groza Biblioteca de Matematică şi Informatică între ieri şi mâine Luminiţa Tomuţa Remodelarea unei biblioteci – Remodelarea mentalităţilor Emilia-Maria Soporan O prietenie activă pe tărâmul multiculturalităţii: Andrei Pippidi - Adrian Marino Costel Dumitraşcu Informaţiile bibliografice sau: Pe urmele cărţii în bibliotecă ORIZONTURI Pavel Puşcaş Astrolabium Ioan Mihai Cochinescu Alchimia şi muzica Alin Mihai Gherman Muzică şi literatură – Aproximaţii şi însemnări ale unui meloman înrăit Monica Gheţ Muzica împotriva ciumei Florina Iliş Adrian Marino şi ideea de literatură din perspectivă hermeneutică Rodica Frenţiu Tatakau Hikaku Bungaku – Adrian Marino şi comparatismul militant în Japonia Mariana Soporan Fondul arhivistic Adrian Marino din Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Gábor Győrffy Adrian Marino: alternativa autohtonă a culturii libere Sidonia Grama Între spaţii ale amintirii şi locuri ale memoriei – Comemorarea a 15 ani de la revoluţie în Timişoara REFLEXII Ioana Robu- Sally Wood-Lamont Cea de-a 10-a Conferinţă a Asociaţiei Europene pentru Informare şi Biblioteci Medicale (EAHIL) Felix Ostrovschi Un alt fel de discurs – Adrian Marino Liana Iancu Radio, presă, carte – Iancu Tiberiu – şi după Kinga Tamás Váczy Leona (1913-1995) Biblioteca, spaţiu intelectual al omului sau: Trecut pentru viitor Adrian Grănescu Emil Pintea (16 decembrie 1944 - 6 ianuarie 2004) – polivalenţa unui destin Melinda Éva Szász Pasiune pentru carte şi artă – Dénes Gábor Meda-Diana Hotea „Lumină din lumină”: primăvară pascală – Expoziţie (07 aprilie - 03 mai 2005) Kolumbán Judit Expoziţia de manuscrise de sec. XVI-XVIII în Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” – Homo scribens: genurile memoriei si tipologia scrierii în secolele XVI-XVIII-lea (Homo scribens: emlékezéskultúra és íráshasználati-szokások a XVI-XVIII században) Meda-Diana Hotea „Cartea cărţilor” – Memoria credinţei – Expoziţie (10.02 - 25.02.2005) Raluca Soare Clădirile clujene sau martorii tăcuţi Adrian Grănescu (Despre) Managementul construcţiilor de biblioteci – recenzie şi marginalii Maria-Stela Constantinescu-Matiţa Mircea Popa: Andrei VERESS – un bibliograf maghiar, prieten al românilor (Recenzie) István Király V. Activitatea Ştiinţifică a Universităţii „Babeş-Bolyai” – 2005, sau de la povara... la demnitatea istoriei Bodnár Róbert Pe urmele unei biblioteci pierdute Raluca Soare Un om, o carte, o bibliotecă – Traian Brad, un slujitor al cărţii Ildikó Bán Lidia Kulikovski: Accesul persoanelor dezavantajate la potenţialul bibliotecilor (Manual pentru bibliotecari) Chişinău, Editura Epigraf, 2006 (Recenzie) Iacob Mârza Meda-Diana Hotea: Catalogul cărţii rare din colecţiile B. C. U. „Lucian Blaga”– Donaţia Gh. Sion Vol. I (sec. XVI-XVIII) (Recenzie) Ruxandra Cesereanu Adrian Marino între unit-ideas şi Zeitgeist Iulia Grad Filozofia evreiască: între Ierusalim şi Atena Raluca Soare De-o parte şi de alta a cărţilor Adrian Grănescu (Recenzie) Boglárka Daróczi Literatura germană pentru copii apărută în România între 1944-1989 – O bibliografie. (shrink)

Che cosa distingue, concettualmente, l’esattore delle tasse che esiga da un uomo, a pena di sanzioni, una determinata somma di denaro, dal bandito che gli intimi, sotto la minaccia di un’arma, di consegnargli la medesima somma? È sul soddisfacimento del requisito della giustizia che si fonda, come sostenne Agostino, l’eterogeneità tra uno Stato e un’accolita di furfanti? «Se non è rispettata la giustizia, che cosa sono gli Stati, se non delle grandi bande di ladri? Perché le bande di briganti che (...) cosa sono, se non dei piccoli Stati?». Il volume ripercorre le risposte più autorevoli fornite nel XX secolo, entro un orizzonte postmetafisico, alla domanda agostiniana: prima dell’avvento del regime nazista, la tesi che un’associazione a delinquere sia indistinguibile da uno Stato è stata sostenuta da Benedetto Croce, Santi Romano e Hans Kelsen; dopo l’esperienza del nazismo e delle sue atrocità, perpetrate in nome dello Stato e della legge, le questioni relative alla natura del diritto e alla relazione tra morale e diritto hanno assunto – come ha osservato Robert Alexy – «l’urgenza di un problema scottante», e la domanda filosofica sulla validità della legge ingiusta è apparsa ineludibile non solo ai maggiori filosofi del diritto (Herbert L.H. Hart, Alf Ross, Ronald Dworkin e lo stesso Alexy), ma alle stesse corti tedesche. (shrink)